1. Clasificare după mecanism de tratament
Conform principiilor și mecanismelor aplicate în timpul epurării, metodele de epurare a apelor uzate pot fi clasificate în patru mari categorii:
1.1 Metode de tratament fizic
Tratamentul fizic elimină solidele în suspensie, materia plutitoare și uleiul prin procese fizice, fără a modifica natura chimică a poluanților. Este utilizat în mod obișnuit în etapa de pretratare.
Principalele metode includ:
Sedimentare
Filtrare
Separarea uleiului
Flotația cu aer dizolvat (DAF)
Separarea centrifuga
Separare magnetică
1.2 Metode de tratare chimică
Tratamentul chimic presupune adăugarea de agenți chimici pentru a induce reacții chimice care transformă sau elimină poluanții.
Principalele metode includ:
Coagularea și Sedimentarea
Neutralizare
Oxidare-Reducere
Precipitații chimice
1.3 Metode de tratament fizico-chimic
Metodele fizico-chimice combină mecanisme fizice și chimice și sunt de obicei aplicate pentru a îndepărta poluanții dizolvați sau refractari.
Principalele metode includ:
Adsorbţie
Schimb de Ioni
Extracţie
Decaparea aerului
Decapare cu abur
1.4 Metode de tratament biologic
Tratamentul biologic utilizează metabolismul microbian pentru a degrada poluanții organici și reprezintă procesul de bază în sistemele de tratare a apelor uzate.
Procesele principale includ:
Procesul cu nămol activat
Procesul de biofilm
Procese de tratament anaerob
Procese biologice de îndepărtare a azotului și a fosforului
2. Clasificarea după calitatea apei și scopul de reutilizare a efluenților
Pe baza caracteristicilor de influență și a destinației finale a apei tratate, tratarea apelor uzate este de obicei împărțită în tratare primară, secundară și terțiară.
2.1 Tratamentul primar (etapa de pretratare și de tratament mecanic)
Tratamentul primar se bazează în principal pe procese fizice pentru a îndepărta solidele mari în suspensie, nisipurile și materialele plutitoare, oferind condiții stabile pentru etapele ulterioare de tratare.
Unitățile tipice includ:
Ecrane grosiere și fine
Grit Chambers
Rezervoare de sedimentare primară
Tancuri de plutire
Rezervoare de egalizare
2.2 Tratament secundar (etapa principală de tratament biologic)
Tratarea secundară este etapa de bază a epurării apelor uzate, care vizează în primul rând eliminarea poluanților organici dizolvați prin procese biologice.
Procesele comune includ:
Procesul cu nămol activat
Procesul CASS
Procesul A²/O
Procesul A/O
Procesul SBR
Şanţ de oxidare
Rezervor de hidroliză-acidificare
2.3 Tratamentul terțiar (Etapa de tratare avansată și reutilizare a apei)
Tratamentul terțiar se concentrează pe eliminarea nutrienților, a compușilor organici refractari și a urmelor de poluanți pentru a controla eutrofizarea sau a permite reutilizarea apei.
Tehnologiile comune includ:
Oxidare catalitică avansată
Filtre biologice aerate (BAF)
Filtre de fibre
Filtrare cu nisip activată
Osmoza inversa (RO)
Tehnologii de tratare cu membrană
Pentru sistemele de reutilizare a apei regenerate,rezervoare de dezinfecțiesunt de obicei necesare pentru a asigura siguranța igienă. Metodele comune de dezinfecție includ:
Dezinfecție cu ultraviolete (UV).
Dezinfectarea cu ozon
Dezinfectarea cu dioxid de clor